Avem o singura viata!

” Din fortareata gandurilor deschid fereastra
Astfel surprind cum intra, tiptil, dimineata
Inchid ochii si respir adanc gandind pozitiv
Stiu ca si ziua aceasta va avea ceva festiv !
Am inima plina de caldura si de speranta
Caci stiu sigur ca avem o singura viata! ”

angel-wings-photography-prop-brisbane

By Luna

Advertisements

Am revenit

Aproape ca a trecut un an de cand nu am mai intrat pe acest blog. Imi este dor sa imi exprim gandurile in mod poetic, sa imi exprim sentimentele si trairile interioare.

Revin sa scriu aici , in acest spatiu, poezii si fragmente frumoase de cuvinte aranjate. Sper sa va captez atentia de a citi si de a va bucura impreuna cu mine de frumusetea cuvintelor, a poeziei si artei.

art-cute-love-music-photography-Favim.com-401871Cu toti avem bagaje pline de amintiri, pline de bucurii, de dezamagiri si de clipe ce nu se pot denumi nici bune si nici rele. Fiecare dintre noi alegem sa aducem in viata noastra anumite momente, sa traim anumite clipe.

Muzica, iubirea, poezia, cuvintele, cartile, zambetul sunt micile mele comori, este marele meu tezaur unde ma inchid atunci cand imi adun cuvintele in versuri.

 

Ma bucur ca m-am intors pe acest blog, pentru a scrie si a tot scrie !

Dialoguri cu ingerasi

The_angel_from_the_lake_emo4-v

Deseori, ma pierd prin vise in locuri unde intrebarile primesc altfel de raspunsuri. De curand, ma plimbam prin gradina viselor, unde florile sperantei infloresc neincetat si nu ofililesc niciodata, cand deodata vad un lac cu o apa atat de pura si linistitoare si incep sa ma apropii de ea sa o ating si sa ma vad in ea, cand deodata aud o voce :

Ingeras: Nu te apropia de lac, te rog, te rog!

Ma intorc si constat ca era un inger mic, precum un copilas, atat de gingas si de dragut si lumina atat de tare.

Om: De ce sa nu ma apropii?

Ingeras:Pentru ca o sa iti tulburi linistea interioara, priveste-l de aici si simte-i umiditatea.

Om: Dar de ce eu vreau sa ma spal pe fata si sa ma uit in lac, sa ma aranjez putin …

Ingeras:Mda se vede ca esti om, de ce trebuie sa te speli pe fata si sa te aranjezi, te simti murdar, te simti urat,nearanjat?

Om: Pai ..

Ingeras:Vezi  ti-am zis ca nu trebuie sa te apropii de lac, nici nu ai stii sa te uiti in el.

Om: Cum ar trebui sa ma uit in el si ce ar trebui sa vad?

Ingeras: Nu iti pot raspunde eu la aceasta intrebare, numai tu poti sa stii ce iti doresti, daca ti-as spune ai fi tentat sa faci asa cum iti spun eu. De obicei oamenii cer parerea altora, pentru ca nu stiu ce vor, si astfel ajung sa faca doar ce vor alti ca ei sa faca.

Om: Unde poate simti un om ca traieste cu adevarat…?

Ingeras:In sufletul lui, insa observ ca esti nefericit, mi se pare amuzant, caci fericire e mereu in tine si nu o vezi.

Om: Cum sa traiasca in sufletul lui, ingerasule? Noi avem lumea noastra, nu putem trai separat de ea, avem societate, avem meserii, avem de invatat in scoli, de trait, de mancat, de iubit..

Ingeras: Inteleg, insa cate din ele le faceti cu adevarat si restul doar incercati sau va prefaceti ca le faceti? In sufletul vostru puteti trai cu adevarat, caci oricat de mult ati incerca sa va mintiti singuri nu ati putea, pentru ca lacul acela va reflecta mereu adevarul din fiecare suflet.

Om: Si daca ma uit in lac aflu adevarul despre mine?

Ingeras:Daca te uiti in lac  cand esti atat de nesigur pe tine, cu siguranta nu vei gasi nici un adevar. Adevarul nu apare pur si simplu, el trebuie descoperit, urmat si intretinut. Adevarul nu poate fi folosit, doar miniciuna poate fi folosita. Adevarul  este adevarata fata  a cuvantului si a sufletului, minciuna este doar masca adevarului..

Om: Vrei sa spui ca eu ca om,  ascund sub chipul meu adevarul sufletului meu?

Ingeras:Voi oamenii v-ati integrat atat de mult in lumea fizica, incat ati uitat de voi …De fiinta care locuieste in acel trup si daca nu va intoarceti mereu acasa  sa simtiti macar briza lacului vostru adanc, daca nu va imbratisati si iubiti sufletul, nu veti trai si nici nu veti simti cu adevarat.Asa ca ..

Om: Stai nu pleca, as vrea sa mai vorbim…

Ingeras:O sa mai revin, intoarce-te in lumea ta si mai gandeste-te putin la tine.

Ingerasul a plecat, iar eu dezamagit am ramas. Apoi m-am trezit si inca ma gandesc la acest vis pe care mi-l amintesc cuvant cu cuvant.

Poate voi intelege ce se ascunde in misteriosul lac din mine, din visul meu.

Va continua…

“Povesti  din vise”  By LUNA -scrierea gandurilor instante-fictiune si mister

Oil  Painting by Elżbieta Mozyro (image)

O carte minunata

Se spune ca, de fapt, o recenzie nu are nici o valoare, valoarea adevarata a unei carti se masoara in cati oameni se bucura si se simt atinsi de ea.

Ceea ce voi scrie aici nu este o recenzie sau vreo critica la adresa cartii,ci doar un simplu “Multumesc, Irina Binder!” si un Sfat : ”Mergi inainte si nu te opri, realizeaza din cuvintele si din lacrimile tale o mare comoara pentru aceasta lume, comoara ce o vor descoperi cei ce o vor cauta .”

 Ce a insemnat pentru mine cartea Fluturi, volumul 1 si 2?

A insemnat foarte mult si a venit in momentul potrivit in viata mea, pentru a-mi imbratisa sufletul cu tot ceea ce a fost scris in aceasta carte.

De mult imi doream sa citesc o carte scrisa din tot sufletul autorului, o carte cu aripi, o carte cu suflet, o carte cu suspans, o carte plina de lucruri si de intamplari neasteptate, o carte cu sfaturi, cu meditatii si intrebari pe care ni le punem fiecare dintre noi, mai mult decat atat o oglinda in care, uneori, cititorul se poate observa , o carte deosebita!

Imi amintesc ca am intalnit-o pe Irina B pe facebook, unde mi-a atras atentia cu textele lungi pe care le scria si pozele frumoase ce le alatura postarilor sale de pe pagina Insomnii, si de la blogul acesteia.
Mi-am dat seama atunci, de felul in care se exprima, ca este un suflet cald si bun, ce isi doreste sa ii bucure pe cei din jur cu zambetul si optimismul ei. I-am urmat notificarile si postarile, intre timp se intamplase modificari prin facebook si nu mai primeam notificarile, m-am abonat iar si atunci am vazut ca déjà se lansase cartea Fluturi.  Fluturii sunt pentru mine  cele mai minunate fapturi, iubesc fluturi si mai ales iubesc felul prin care trec fluturi prin viata, ajung sa se metamorfozeze sa isi schimbe culoarea si sa se inalte catre cer, mirosind fiecare floare si bucurandu-se de fiecare lucru frumos.

P1190692

Am citit cartea Fluturi,  asa cum nu am citit pana acum nicio carte, este intradevar o carte ce merita sa fie citita si o recomand celor ce doresc sa simta aceasta incantare de cuvinte. Multumesc  Irinei pentru povestea sa, care a scris-o si a impartasit-o impreuna cu noi cititori, ii multumesc ca ne- a dat si noua o particica din sufletul ei si din sfaturile tatalui ei(sfaturi care le consider foarte utile ). Ma bucur ca exista  astfel de oameni ca ea, care incurajeaza bunul simt si calitatea sincer exprimata in arta scrisului.

Voi pastra in inima aceasta poveste citita si in bibloteca mea, sper sa se mai publice si alte carti in viitor scrise de ea, deoarece sunt carti ce pot fi daruite din tot sufletul persoanelor dragi si persoanelor care au nevoie de cuvinte care sa ii ajute sa lupte si sa infrunte mai departe povestea vietii

Puteti cumpara cartea  Fluturi din librarii sau de la editura For You.

Multumesc, Irina pentru frumoasa carte pe care am citit-o!

Ce as putea?

Ma doare inima si sufletul

De aceasta  trista intamplare,

Imi aud lacrimile si cugetul

Urland din ce in ce mai tare.

Afara vantul canta vijelios

Si timpul trece repede,  nemilos,

Cunosc dureri si ma imbolnavesc

De sentimentele celor ce-i intalnesc!

Ma cutremur in neliniste

Si incerc sa pot sa recunosc

Cine minte, cine iubeste?

Ce as putea sa mai cunosc?

45

By Luna

LUNA

Ziua cea lunga şi alba a tras cortina

Pe cerul inalt şi frumos apare regina–

Regina nopţii–vesnic stralucitoare şi mare

Luna –acel superb astru fara asemanare.

 

Stapana tuturor indragostitilor din lume

Aceea frageda copila, ceradela glume

Pastrand în chipu-i atâtea mii de iubiri

Şi fiind martor la atâtea fericiri, nefericiri

 

Vecheaza noapte de noapte , mereu senina

Intinzand un covor de amor  cu a sa lumina

Luna– aceea mama a albelor stele

Aceea speranta din noptile grele

 

Pe cerul intunecat prea singuratica–

Priveste pamantul, fara pic de frica

Iara atunci cănd noaptea este mica

Alearga grabita pe a ei orbita.

 

Zilnic strabate drumul acelorasi continente

Şi vizioneaza fel de fel de momente,

Se-ntoarce tot de atâtea ori , razand

La cei ce  i-a văzut candva, plangand.

 

Ale ei  albe raze de argint

Nu- ti fac nimic şi nu te mint

Iti insenineaza privirea, asteptand fericirea

Iti ofera iubirea şi ascunde durerea.

 

Atatia mii de indragostiti, te-au cunoscut

Şi-au fost vrajiti de farmecul tau placut

 

Au invatat din soarta ta– cum sa traiasca

Fiecare clipa de iubire– cum sa se hraneasca.

 

Te-am cautat în notiile-norite

Dar te ascundeai prin valuri diferite.

Prin valuri intinse de pufosi nori

De acei doisprezece negri sori

 

 

Atatea mii de fetze de-ndragostiti ai luminat

Şi pentru ei serile acelea au capatat

Uzura unui veac de iubire prea minunat.

Aceea amintire vesnica, de neuitat.

 

Tu, atâtea mii de mari de singuratate ai strabatut

Cu-a ta armata de stele, din prezent pan’n trecut

Ai strabatut şi ai vecheat mereu, continuu

Al nostru vesel trsit univers mereu perpetuu.

 

Căci parca ai fi o stea de gheata

Care pe-ndragostiti ii invata

Cum ca viata este un ghem de ata

Ce se desira pan’n a ta ultima dimineata.